Despre frica de boală și responsabilitate

„Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeți-vă mai curând de acela care poate și sufletul și trupul să le piardă în gheena. Au nu se vând două vrăbii pe un ban? Și nici una din ele nu va cădea pe pământ fără știrea Tatălui vostru. La voi însă și perii capului, toți sunt numărați. Așadar nu vă temeți; voi sunteți cu mult mai de preț decât păsările. Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi și Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor și Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri.” (Matei 10, 28- 33)

În adolescență am citit o povestire a lui Jack London (1876-1916), inspirată din viața sa grea. Personajul principal, un tânăr care muncește din greu de dimineață până noaptea într-o fabrică, pentru doar câțiva bănuți. Într-o zi se îmbolnăvește și cade la pat. Iar doctorul îi recomandă odihnă pentru a se recupera. Neobișnuit lucru pentru el. Pentru prima dată se oprește din vârtejul vieții în care trăia, în care nu făcea decât să muncească până la epuizare pentru a supraviețui. Până atunci, mintea sa era mult prea obosită pentru a vedea ce se întâmplă cu el, cu lumea, de aproape și de departe. Pentru prima oară deschide ochii și vede ce se întâmplă cu el de fapt. Începe să gândească și realizează că nu mai are libertate, este doar un exploatat, un sclav fără perspectivă și fără viață.

În dimineața în care trebuia să se întoarcă la muncă, legându-și șireturile la bocanci, are o revelație: viața sa de sclav îl ține captiv într-o lume dezumanizantă. Și atunci se rupe cu totul de viața de până atunci, se eliberează și pleacă în lumea largă.

V-am povestit toate acestea din mai multe motive. Primul ar fi acela că în urmă cu două săptămâni am fost testată pozitiv pentru covid. Evident și pentru mine lumea s-a oprit în loc, m-am izolat și am luat o pauză de la muncă și activitățile curente. Așa m-am eliberat de toate lucrurile mai mult sau mai puțin utile și m-am gândit.

În al doilea rând, aș face o paralelă între modul în care și azi se pune presiune pe tine, într-un sistem în care ești doar un număr, și în care se cere să fii muncitor și obedient. Nu cumva să gândești, să ai opinii – altele decât cele oficiale, căci doar ei ne vor binele –  sau să te revolți. Să mulțumim pentru ceea ce „ni se dă” sau „ni se face”.

Introducerea mea a fost un pic mai lungă. Dar prin ea vă spun că infectarea cu noul coronavirus a fost și un moment benefic pentru mine, în care mi-am pus în ordine gândurile și părerile, am cercetat mai adânc criza sau mai bine zis crizele prin care trecem.

Cel dintâi lucru la care m-am gândit a fost o reevaluare a acestei pandemii și a modului în care ea este tratată în lume, dar mai ales la noi. Suntem în plină criză medicală. Și chiar dacă nu mă voi alinia la propaganda oficială, voi spune că ea nu este o fatalitate și nu este strict o consecință a procentului redus de vaccinare din țara noastră față de alte țări. Nu cădeți în această capcană. Nu dați credit segregării între vaccinați și nevaccinați. Gândiți-vă că cineva se folosește de principul diabolic „dezbină și stăpânește”.

Din capul locului vreau să vă spun că această criză medicală, cu creșterea numărului celor infectați, a internaților în stare gravă și a deceselor pe bandă rulantă se datorează gestionării defectuoase a pandemiei. Din neștiință, din neprofesionalism, din neimplicare. N-aș vrea să spun că sunt și alte cauze, cum ar fi reaua voință. Nu pot să dovedesc. Ci doar să analizez declarațiile, hotărârile și acțiunile oamenilor politici și autorităților. Dar ce spun pot dovedi.

De la începutul pandemiei nu s-a pus deloc accentul pe prevenție, adică pe stimularea sistemului nostru imunitar. Peste 90% din populația țării noastre are deficit de vitamina D3. Iar de un an jumătate oamenii stau mai mult în case și petrec mai puțin timp la soare, care este sintetizatorul vitaminei D3. Ca să nu mai vorbim că românii fie nu-și permit financiar, fie nu vor, mănâncă dezechilibrat și nesănătos. Dar n-am auzit nicăieri o campanie în media pentru o corectă alimentație, dar și pentru luarea unor suplimente alimentare, bazate pe anumite minerale și vitamine.

Apoi nu s-a făcut în mod corect pregătirea sistemului medical pentru valurile anunțate cu mult înainte. Respectiv: organizarea rapidă a secțiilor covid, asigurarea aparaturii, a echipelor de medici și mai ales a medicamentelor necesare. Cel puțin aici am fost prinși total descoperiți. Cu greu s-a făcut și refăcut protocolul de administrare a tratamentului pentru covid în funcție de apariția sau nu a simptomelor, de existența factorilor de risc și de evoluția nefavorabilă a stării pacientului. Din păcate, una dintre greșelile catastrofale ale gestionării acestei pandemii a fost lipsa totală a medicamentelor specifice sau în cantități mici și foarte mici achiziționate. Singura pregătire au fost vaccinurile, cumpărate pentru o populație de trei ori mai mare decât a României. Se vorbește de anticorpii monoclonali, de Tocilizumab și de alte tratamente pentru stadiu mediu spre sever sau chiar critic al bolii. În anumite cantități au mai fost achiziționate. Cu o excepție: în timpul doamnei ministru Mihăilă, în perioada 22 aprilie-22 septembrie 2021, deci în perioada precedentă valului 4, nu s-a achiziționat nici măcar un flacon de medicamente anti-covid!

Mai nimeni nu s-a ocupat ca să se achiziționeze sau chiar să se facă în țară medicamentele antivirale, destul de ieftine în comparație cu celelalte, pentru a exista stocuri rezonabile în spitale și în farmacii. Aceste antivirale se administrează cu maxim succes în chiar prima zi de simptome. Inhibă multiplicarea virusului de la început și astfel șansele de a face forme grave sau letale ale bolii sunt mult reduse. Dacă aceste medicamente ieftine erau în țară – Arbidolul, Favipiravirul sau altele asemenea – în spitale dar și în farmacii, azi cu siguranță am fi avut mult mai puțini bolnavi în stare gravă în spitale, mult mai puțini în secțiile ATI și poate cu peste 50% mai puțini morți!!! Pentru că nu se mai aglomerau spitalele.

Aceste medicamente relativ ieftine, eficiente dacă sunt administrate de la începutul bolii,  puteau fi produse în țară, la Terapia Cluj. Dar Agenția Națională a Medicamentului (ANMDMR) care trebuia să autorizeze producerea în țară a Favipiravirului românesc a „rătăcit” cele două cereri pe care Terapia Cluj le-a făcut acum 6 și, respectiv, 4 luni. În alte țări, aceste antivirale se vând în farmacii: Ungaria, Ucraina, Rusia, Republica Moldova. Cu o autorizare urgentă se puteau produce în țară încă de acum câteva luni. Apoi protocolul de tratare a covidului spune că Arbidolul și Favipiravirul se dau la primele simptome persoanelor cu risc. Asta înseamnă că dacă ai simptome și nu ai factori de risc depistați nu ți se dau aceste antivirale, pe care nu le găsești decât în farmaciile de spital! Adică, până să-ți administreze medicul de familie antivirale mori cu zile.

În acest moment, mulți oameni care au pe cineva drag la spital în stare severă sau la ATI, se luptă să facă rost de pe piața neagră de medicamente, cu bani foarte mulți. 8.500 de lei costă tratamentul cu Tocilizumab care este adus în câteva zile din India.

Am vrut să vă fac un tablou al lipsei totale de medicamente din farmacii și parțial din spitale ca să înțelegeți dezastrul din sistemul medical. Ca să vă dați seama de ce se moare pe capete în spitale, pentru că în afară de oxigen, care în principiu îți menține viața, nu te vindecă, nu prea există aproape nimic în spitale. Și ca să nu fie acuzați cei direct responsabili, se dă vina pe cei nevaccinați.

Vaccinarea este considerată singurul mod de prevenție și tratament. Dacă la început se spunea că vaccinul este „sigur, eficient și gratuit” și „imunizează”, în ultimul timp se spune că doar „protejează”. Pe cine? Pe cel care îl face. Și doar de formele severe ale bolii, zic ei. Pe de altă parte imunizarea naturală, prin boală, este cea mai bună și de durată. Mai grav este că se vorbește puțin despre faptul că cei vaccinați se infectează și dau mai departe virusul, de multe ori fără să știe, mai ales familiei, copiilor, în forme mai grave și mai contagioase. Un principiu epidemiologic de bază spune că vaccinarea în masă nu se face în caz de epidemie, pentru că se creează mutații din ce în ce mai agresive, la persoane cu vârste din ce în ce mai mici. Așa se explică faptul că în acest val 4 copii din ce în ce mai mici se îmbolnăvesc – de regulă prin cei apropiați lor vaccinați – și fac forme din ce în ce mai grave.

De aceea, un punct nevralgic în escaladarea acestui val 4 este libera circulație a vaccinaților, oriunde și oricând, care împrăștie virusul în familie și societate. Ei fac de regulă o formă de pozitivare fără simptome. Deși își închipuie că sunt imuni – adică nu iau și nu dau boala – realitatea demonstrează contrariul, chiar și după doza a 3-a.

Gravele deficiențe din gestionarea pandemiei sunt aruncate în spatele nevaccinaților, ultimele măsuri luate de guvern, de altfel ilegale, pentru că un guvern demis nu poate să restrângă drepturi și libertăți, creează o maximă presiune asupra nevaccinaților. Aceștia au o mulțime de restricții și mai nou limitarea accesului la serviciu sau în instituțiile publice fără fițuica verde.

În aceste condiții, pentru a avea acces în anumite locuri, sute de mii de oameni au luat cu asalt punctele de vaccinare. De multe ori formând cozi, adevărate focare de infecție. Vă îndemn să vă sfătuiți înainte de vaccinare cu medicul vostru de familie, care vă cunoaște, sau cu un doctor în care aveți încredere. Și mai ales persoanele cu risc să facă teste și analize care să certifice că se pot vaccina. Pe de altă parte, vaccinarea protejează pe termen scurt și foarte scurt. Mulți au ajuns la spital cu forme grave după a 2-a sau a 3-a doză.

Pentru cei care se tem de boală, vă spun că ea poate fi depășită, în 95% la sută din cazuri cu probleme minore sau medii. Foarte important este să vă testați imediat ce aveți simptome, să vă izolați, să luați legătura cu un medic în care aveți încredere și să începeți imediat tratamentul antiviral. Nu pierdeți nici o zi. Ideal ar fi să aveți măcar o parte din medicamente acasă, cel puțin cele de susținere a imunității. Sunt multe momente de derută pe parcurs, iar boala durează de regulă cel puțin 14 zile.

Vă rog, pentru cei care cred că nu există această boală să renunțe la această părere și să fie mai atenți la ce se întâmplă în spitale. Din păcate mulți au avut forme cumplite sau au decedat. Și iarăși vă rog, vaccinați și nevaccinați, să vă protejați pe voi și pe cei din jur. Măcar mai multă grijă în aceste momente de escaladare a bolii.

Apoi să-L aveți pe Dumnezeu și pe sfinți alături, să vă rugați mai mult și să împliniți mai mult poruncile lui Dumnezeu și ale Bisericii. NU vă îndemn nici să nu vă vaccinați, nici să vă vaccinați. Pot doar să vă rog să nu reacționați la comandă, în masă, ci lucid și informat. Gândiți-vă, de pildă, că niciun vaccin nu se face decât în stare de sănătate. Iar așa zisul vaccin gripal se face înainte de valul anual epidemic, fără a avea semne de boală. Faceți testele și analizele pe care împreună cu un medic apropiat le considerați necesare și apoi vaccinați-vă, dacă se impune.

Maria Buleu, teolog

Lasă un răspuns

de Anders Noren.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: